În spaţiul public se desfăşoară de ceva timp un adevărat război între CSM şi Ministerul Justiţiei pe tema digitalizării. Mai exact, CSM a cerut oprirea digitalizării solicitate de Ministerul Justiţiei acuzând că “ar permite controlul, manipularea sau accesarea neautorizată a informaţiilor din dosare“. De partea sa, MJ susţine că acuzaţiile sunt nefondate.
Cine are dreptate în acest scandal? Intervievat de Epoch Times pe acest subiect, fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion (USR) opinează că miza ar putea fi alta decât cea fluturată în spaţiul public de CSM. Potrivit deputatului USR, motivele invocate de CSM ar putea fi doar un pretext care să camufleze lupta pentru menţinerea controlului pe repartizarea dosarelor. Dacă digitalizarea se va face, fentarea repartizării aleatorii a dosarelor nu va putea fi realizată fără să lase urme care să fie depistate rapid.
Întrebat cum vede lupta între CSM şi Ministerul Justiţiei, Stelian Ion a răspuns:
„Pe de altă parte, miza este uriaşă sub mai multe aspecte. Pe de o parte, avem o investiţie prin PNRR de peste 160 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului judiciar şi, dacă se pune problema aşa, într-un moment în care trebuiau deja implementate toate măsurile din proiect, înseamnă că există un risc major să se piardă finanţarea.
În al doilea rând, mi se pare că Alina Gorghiu ori nu prea înţelege despre ce e vorba – ceea ce e foarte probabil, nu ştiu dacă şi-a luat consilieri pe IT alături – dar pare că ea se ocupă mai mult cu filmuleţele făcute din birou, propagandă politică.
Aici este o chestiune care a pornit într-un anumit fel. Avem nevoie de digitalizarea sistemului judiciar şi de îmbunătăţirea sistemelor informatice pe care le au instanţele şi toate instituţiile din sistemul judiciar. Şi, la început, în momentul în care s-a pus problema acestui proiect prin PNRR, s-a discutat la nivel de principiu nişte linii generale, au fost de faţă atunci şi reprezentanţii sistemului judiciar. Era dl Bogdan Mateescu, atunci preşedinte CSM, doamna Corbu, şefa Înaltei Curţi. În cadrul Consiliului de Management Strategic, care e format din ministrul Justiţiei, preşedinţii CSM, Înaltei Curţi, procurorul general, s-au discutat aceste probleme şi, pentru eficientizare, s-a mers pe această idee care urma sa fie detaliată astfel încât să nu existe vulnerabilităţi, a centralizării acestui sistem din punct de vedere logistic. Pentru că una este să ai un server, două, sau puţine servere centralizate, alta este să ai 200 de servere şi, înmulţit cu câţi angajaţi IT peste tot, în toate instanţele care să opereze pe ele…
S-a mers pe un sistem mai eficient, centralizat, care la vremea respectivă a fost acceptat la nivel de principiu. Acum, că unii din CSM s-au sucit…
Mie mi se pare foarte grav şi mi se pare, din ce am mai aflat de la oameni din sistemul judiciar, că miza e alta şi nu s-a vorbit deloc despre ea: este aceea a repartizării aleatorii a dosarelor. CSM-ul s-a opus constant unui audit extern făcut aşa cum trebuie pe această chestiune.
Ştiţi bine că există metoda Coperta, cu care a scăpat dl Ciucă, aceea de fentare a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Or, despre asta cei din CSM nu vor să vorbească, nu le convine, vor un control absolut pe tot ce înseamnă sistem de repartizare aleatorie, eventual să nu mai existe nicio trasabilitate şi să aibă ei controlul pe acest subiect. Deci eu cred că este mai credibilă această teză.
Oricum, trebuie să se pună la masa discuţiilor. Dacă există vulnerabilităţi – eu nu cred că există – pot fi monitorizate şi descoperite breşele acestea de securitate. STS-ul e cel care gestionează serviciile de internet, din câte ştiu. Deci există mijloace pentru a te pune la adăpost. Dar lupta este, de fapt, pe influenţă, pe putere, pe cine şi mai ales cum se rezolvă această problemă a repartizării aleatorii.
Miza este foarte mare. Pentru că aici, pe repartizarea aleatorie sau, mai degrabă, pe repartizarea direcţionată la judecătorul X sau Y, care ei ştiu că este favorabil, aici poate fi, într-adevăr, o intervenţie din exterior în actul de justiţie şi trebuie discutat despre ambele vulnerabilităţi.
Nu trebuie ignorate semnalele de alarmă trase de CSM. Deşi, din punctul meu de vedere, trebuiau să spună mai demult chestiunile acestea şi ar fi trebuit să spună la început: ‘Domnule, noi nu vrem să ne modernizăm, noi vrem să rămânem la maşini de scris, să rămânem aşa cum eram înainte!’”
Întrebat cât de credibile îi par criticile CSM-ului la adresa digitalizării, mai exact faptul că CSM acuză că înrolarea calculatoarelor de la instanţe în domeniul just.ro, aparţinând Ministerului Justiţiei, permite, din punct de vedere tehnic, controlul, manipularea sau accesarea neautorizată a informaţiilor care circulă pe echipamentele înrolate, din afara autorităţii judecătoreşti, fără un mecanism eficient de supraveghere, Stelian Ion a răspuns:
„Să facă plângeri penale, să arate cine a făcut ce a făcut, că sunt aşa, chestii generale: ‘Domnule, de principiu, zicem noi, se pare că a intrat cineva pe contul unui magistrat care nici măcar nu mai e în viaţă, a decedat, şi nu ştim cine, şi cum, şi ce a făcut acolo.’ Adică trebuie să-i credem pe cuvânt. Scuze, dar eu pe doamna Savonea nu o cred pe cuvânt!”, a declarat ministrul.
Stelian Ion a criticat dur şi modul în care Alina Gorghiu a gestionat lucrurile.
„Eu cred că ea nu înţelege exact despre ce e vorba. N-a ieşit pe subiect. Păi tu, ca ministru, să nu ieşi pe subiectul ăsta, să nu explici, să nu încerci să înţelegi, să pasezi responsabilitatea la un director din cadrul Ministerului? Adică nici măcar nu a semnat adresa aceea cu CSM. Deci ceva înfiorător. Ea stă în birou şi îşi face filmuleţe de campanie.”
Chestionat dacă centralizarea va rezolva problema repartizării aleatorii a dosarelor sau există riscul unor ingerinţe la nivel de MJ, Stelian Ion a susţinut că digitalizarea aduce cu sine şi eficienţă şi trasabilitate.
„Ideea era a unei eficienţe. Să existe mai puţine costuri, pe de-o parte, şi să existe o trasabilitate. Un audit extern s-ar putea face. Se putea face dacă s-ar fi dorit şi nu s-ar fi opus CSM-ul, s-ar fi putut face şi până acum şi să avem şi noi nişte concluzii. Însă, în puţinele luni când am fost ministru, numai beţe în roate puneau pe subiectul ăsta. Se făceau că plouă când abordam subiectul, se făceau că plouă. Şi nu s-a întâmplat nimic de atunci până acum. Cred că e foarte important, mai ales după speţa Ciucă, care nu vă gândiţi că a fost singulară. A fost cea mai cunoscută, pentru că omul era premier şi era un subiect la ordinea zilei, un subiect foarte popularizat. Dar chestii de genul acesta şi manevra aceasta o fac probabil destul de mulţi. Şi, după aceea, ne întrebăm cum de a picat nu ştiu ce dosar la nu ştiu cine şi s-a dat o soluţie într-un anumit fel. Păi uite aşa, nu degeaba e sistemul ăsta de repartizare aleatorie, că aşa chiar trebuie să fie, aleatorie”, a declarat Stelian Ion.
„E miză mare şi la bani, miză a ratării unui obiectiv important pentru sistemul judiciar. Adică, măcar să ai şi tu posibilitatea, ca justiţiabil, să accesezi un site, să vezi termenul, să vezi dosarul, să vezi actele din dosar – cu parolă. Ideea era să fie interconectate şi instituţiile între ele şi instanţele cu parchetele, şi cu CSM-ul, şi cu toate. Să nu mai stai să faci mii de adrese, să umpli de hârţoage, să fie totul mai rapid.
Or, acum vin oamenii ăştia şi îşi dau cu stângul în dreptul şi încearcă să-şi umfle muşchii unii mai tare ca alţii şi nu se pun la masă, să găsească o soluţie. Mie mi se pare, de fapt, că altele sunt mizele. Şi de-o parte, şi de alta. Alina Gorghiu, un politruc, face campanii din birou. Ăştilalţi vor control absolut, să nu-i controleze nimeni niciodată. Şi, repet, nu pe dosare, nu să le intre în soluţii, în dosare, în actele pe care le redactează. E vorba de alte chestii.
Cine se pricepe la partea asta îşi da seama că trebuie să existe o trasabilitate şi trebuie să fie nişte sisteme care să lase urme. Să nu fie vulnerabilităţi. Şi, categoric, oricine ridică o problemă de genul ăsta, da, trebuie discutată, analizată cu specialişti şi rezolvată. Nu trebuie să mergi înainte oricum doar pentru că se pierd banii europeni. Dar, aici, mă tem că nu e vorba despre asta”, a concluzionat useristul.